Extras din Codul de Procedura Penala 


    Art. 29. - Competenta Curtii Supreme de Justitie

    Curtea Suprema de Justitie:
    1. judeca in prima instanta:
       a) infractiunile savarsite de senatori si deputati;
       b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;
       c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, membrii, judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si de presedintele Consiliului Legislativ;
       d) infractiunile savarsite de maresali, amirali si generali;
       e) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
       f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;
       g) alte cauze date prin lege in competenta sa;
    2. ca instanta de recurs, judeca:
       a) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
       b) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
       c) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de sectia penala si sectia militara ale Curtii Supreme de Justitie;
    3. judeca recursurile in interesul legii;
    4. judeca recursurile in anulare;
    5. solutioneaza:
       a) conflictele de competenta in cazurile in care Curtea Suprema de Justitie este instanta superioara comuna;
       b) cazurile in care cursul justitiei este intrerupt;
       c) cererile de stramutare.

    Art. 45. - Dispozitii care se aplica la urmarirea penala

    Dispozitiile cuprinse in art. 30-36, 38, 40, 42 si 44 se aplica in mod corespunzator si in cursul urmaririi penale.

    Cand nici unul din locurile aratate in art. 30 alin. 1 nu este cunoscut, competenta revine organului de urmarire penala care a fost mai intai sesizat.

    In caz de sesizari simultane, precaderea se stabileste in ordinea enumerarii de la art. 30 alin. 1.

    Daca in raport cu vreunul din criteriile aratate in art. 30 alin. 1 sunt competente mai multe organe de urmarire penala, competenta revine organului care a fost mai intai sesizat.

    Urmarirea penala a infractiunilor savarsite in conditiile prevazute in art. 31 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din raza teritoriala a instantei competente sa judece cauza.

    Conflictul de competenta intre doi sau mai multi procurori se rezolva de catre procurorul superior comun acestora. Cand conflictul se iveste intre doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenta se stabileste de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala a acestor organe.


   
Art. 209. - Competenta procurorului in faza urmaririi 

    Procurorul exercita supravegherea asupra actelor de urmarire penala; in exercitarea acestei atributii procurorii conduc si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe.*) 

    Procurorul poate sa efectueze orice acte de urmarire penala in cauzele pe care le supravegheaza.

    Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror, in cazul infractiunilor prevazute in art. 155-173, 174-177, 179, 189 alin. 3, art. 190, 191, 211 alin. 3, art. 212, 236, 2361, 238, 239, 2391, 250, 252, 254, 255, 257, 265, 266, 267, 2671, 268, 273-276, 2791, 280, 2801, 302, 317 si 356-361 din Codul penal, in cazul infractiunilor aratate in art. 26 pct. 2 lit. a), art. 27 pct. 1 lit. b) si c), art. 281 pct. 1 lit. b) si c), art. 28 pct. 1 lit. b) si art. 29 pct. 1 din acest cod, precum si in cazul infractiunilor impotriva protectiei muncii.*)

    Este competent sa efectueze urmarirea penala, in cazurile prevazute in alineatul precedent, si sa exercite supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza.*)

    Atunci cand urmarirea penala este efectuata de procuror, ordonanta prin care s-a dispus arestarea preventiva si rechizitoriul sunt supuse confirmarii prim-procurorului parchetului, iar cand urmarirea este facuta de acesta, confirmarea se face de procurorul ierarhic superior.
__________
*) Alin. 1 si 4 ale art. 209 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 45/1993, iar alin. 3 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996.


    Art. 218.*) - Modalitati de exercitare a supravegherii

    Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.

    Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta.

    Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa-l efectueze personal. Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapte care formeaza obiectul cercetarii.

__________
*) Art. 218 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993.


   Art. 219. - Dispozitii date de procuror

    Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala.

    Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala. Daca acest organ are de facut obiectii, poate sesiza pe prim-procurorul parchetului sau, cand dispozitiile sunt date de acesta, pe procurorul ierarhic superior, fara a intrerupe executarea lor. In termen de 3 zile de la sesizare prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior este obligat sa se pronunte.

    Art. 235. - Punerea in miscare a actiunii penale prin ordonanta

    Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului.

    Daca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta.

    Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia. 

    Art. 262. - Rezolvarea cauzelor

    Daca procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal administrate, procedeaza, dupa caz, astfel:
    1. cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde penal:
       a) daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata;
       b) daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata;
    2. da ordonanta prin care:
       a) claseaza, scoate de sub urmarire sau inceteaza urmarirea penala potrivit dispozitiilor art. 11.

    Daca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire in temeiul art. 10 lit. b1), face aplicarea art. 181 alin. 3 din Codul penal;*)
       b) suspenda urmarirea penala, atunci cand constata existenta unei cauze de suspendare a urmaririi.

__________
*) Alineatul de la lit. a) pct. 2 al art. 262 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973, iar alin. 2, introdus prin aceeasi lege, a fost abrogat prin Legea nr. 141/1996.


    Art. 278. - Plangerea contra actelor procurorului

    Plangerea impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de procuror sau efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului. In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acesta, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior. Dispozitiile art. 275-277 se aplica in mod corespunzator.


    Art. 409. - Recursul in anulare

    Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie orice hotarare definitiva.

    Art. 4142. - Recursul in interesul legii

    Procurorul general, direct, sau ministrul justitiei, prin intermediul procurorului general, are dreptul, pentru. a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legilor penale si de procedura penala pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor de recurs.

    Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei.

    Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.


    Art. 504. - Cazuri care dau dreptul le reparatie

    Orice persoana care a fost condamnata definitiv are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite, daca in urma rejudecarii cauzei s-a stabilit prin hotarare definitiva ca nu a savarsit fapta imputata ori ca acea fapta nu exista.

    Are dreptul la repararea pagubei si persoana impotriva careia s-a luat o masura preventiva, iar ulterior, pentru motivele aratate in alineatul precedent, a fost scoasa de sub urmarire sau a fost achitata.*)

    Nu are dreptul la repararea pagubei persoana care, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, cu intentie sau din culpa grava a stanjenit sau a incercat sa stanjeneasca aflarea adevarului.

    Persoanelor aratate in alin. 1 si 2, care inainte de arestare erau incadrate in munca, li se calculeaza la vechimea in munca si timpul cat au fost arestate, iar persoanelor aratate in alin. 1 li se calculeaza la vechimea in munca si timpul cat au executat pedeapsa la locul de munca.**)

__________
*) Alin. 2 al art. 504 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 32/1990.

**) Alin. 4 al art. 504 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 104/1992.


    Art. 506. - Instanta competenta

    Pentru obtinerea reparatiei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului in a carui raza teritoriala domiciliaza, chemand in judecata civila statul.

    Statul este citat prin Ministerul Finantelor. 

   
Art. 507. - Actiunea in regres

    In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit dispozitiilor art. 506, statul are actiune in regres impotriva aceluia care cu rea-credinta sau din grava neglijenta a provocat situatia generatoare de daune.